Cumnatul de la Asesoft al lui Sebastian Ghiță și directorul Teamnet, reținuți. Fostul deputat ar fi cerut peste 50 milioane de lei pentru contracte cu statul. UPDATE

Procurorii DNA Ploiești îl urmăresc penal pe fostul deputat Sebastian Ghiță, dispărut de peste două luni din România, într-un nou dosar, acuzându-l de 4 fapte de trafic de influență, de trei fapte de spălare de bani și de constituirea unui grup infracțional organizat. Procurorii vor cere marți la Tribunalul Prahova emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Ghiță.

Cumnatul lui Ghiță, Cristian Anastasescu, administratorul companiei Asesoft International, a fost reținut pentru 24 de ore și urmează să fie propus pentru arestare preventivă marți, fiind acuzat de complicitate la trafic de influență și spălare de bani, precum și de constituirea unui grup infracțional organizat. Aceleași acuzații i se aduc și directorului firmei Teamnet International, Bogdan Padiu, care a fost de asemenea reținut pentru 24 de ore, urmând să fie propus pentru arestare preventivă.

Procurorii DNA arată, într-un comunicat de presă, că în perioada 2007-2015, mai multe instituții și autorități publice au încheiat contracte de achiziții IT cu mai multe firme, care s-au și asociat în unele contracte cu Teamnet International și Asesoft International.

Sebastian Ghiță, care a deținut până în 2012 cele două companii, devenind ulterior deputat, ar fi cerut și primit bani de la celelalte firme IT, pentru a determina reprezentanții instituțiilor publice să le atribuie contractele sau să asigure buna desfășurare a contractelor.

Procurorii susțin că cei trei inculpați au constituit un grup infracțional organizat în 2010, care și-a desfășurat activitatea până în 2014. Condus de Ghiță, grupul ar fi avut sarcini bine definite, arată DNA. Sebastian Ghiță cerea bani firmelor IT, pentru a le obține contractele cu statul, iar Bogdan Padiu, directorul Teamnet, și Cristian Anastasescu, administratorul Asesoft, primeau banii de la Ghiță și îi introduceau într-un circuit financiar, „dându-le o aparență de legalitate, prin dispunerea și/sau semnarea unor documente justificative fictive”.

„Pentru crearea unei aparențe de legalitate în ceea ce privește acordarea acestor sume de bani pretinse, Ghiță Sebastian Aurelian a indicat ca modalitate de transfer al sumelor de bani de care era interesat, simularea unor operațiuni comerciale prin încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăți în calitate de beneficiar, cu societăți comerciale controlate de el aparținând grupului Asesoft / Teamnet, în calitate de furnizor. Obiectul contractelor consta în prestarea de servicii IT fictive. Lucrările inserate în facturile emise de societățile comerciale din grupul Asesoft / Teamnet au fost executate în realitate cu propriile resurse materiale și umane chiar de către beneficiarii lucrărilor, iar documentele justificative atașate acestora au atestat operațiuni care nu s-au derulat în realitate”, arată DNA.

Practic, susțin procurorii, acești bani plătiți de firmele care câștigau contractele către companiile controlate de Ghiță erau „contravaloarea influenței promise și exercitate de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian asupra unor factori decizionali din mediul guvernamental sau instituțiile subordonate”, bani care erau albiți prin introducerea într-un circuit fiscal cu aparență legitimă.

Sumele pretinse de Ghiță în această perioadă variau între 3 și 10 milioane de euro.

Procurorii exemplifică mai multe astfel de situații și contracte.

În 2007-2008, Ghiță ar fi cerut și primit de la o firmă IT suma de 4.118.388 lei, bani disimulați printr-un contract de prestări servicii între firma respectivă și Teamnet International. În schimb, Ghiță ar fi promis să își exercite influența asupra factorilor decizionali din Ministerul Economiei și Comerțului și din Transelectrica, pentru a obține atribuirea și plățile pentru 7 contracte în valoare totală de 14.511.883 euro.

În 2013-2014, Ghiță ar cerut și primit de la aceeași firmă suma de 5.957.651 lei, prin simularea unor relații comerciale între societatea respectivă și două societăți comerciale, între care și Asesoft Technologies, constând în achiziționarea fictivă de servicii IT. În schimbul acestei sume de bani, Ghiță ar fi promis că își va exercita influența asupra factorilor decizionali din Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în vederea atribuirii contractului privind implementarea sistemului informatic integrat Sistemul Național „Dosarul Electronic de Sănătate” (DES).

În perioada 2007 – 2014, Ghiță este acuzat că a pretins și a primit de la reprezentanții unei alte firme suma de 22.872.321 lei, prin simularea unor relații comerciale între societatea respectivă și alte patru societăți, între care Asesoft International și Teamnet International, constând în achiziționarea fictivă de servicii IT. În schimb, Ghiță ar fi promis că își va exercita influența asupra factorilor decizionali și funcționarilor publici din cadrulMinisterului Economiei și Comerțului, C.N.A.S., Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Spitalului Județean de Urgență Ploiești, Consiliului Județean Tulcea, Consiliului Județean Brașov, pentru a obține atribuirea și plata la timp a contractelor finanțate din fonduri publice încheiate cu societatea respectivă.

În perioada 2013 – 2014, Ghiță ar fi pretins și primit de la reprezentanții a două societăți comerciale suma de 22.516.573 lei, prin folosirea unor proceduri de subcontractare și simularea unor relații comerciale între una dintre cele două societăți și Teamnet International. În schimb, Ghiță ar fi promis că își va exercita influența asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, în vederea atribuirii contractului în valoare de 166.782.737 lei, încheiat în anul 2014 între Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial „Mediu” și asocierea formată din 5 societăți comerciale.

După ce au fost primiți acești bani, o parte din ei – 24.620.988 lei – ar fi fost folosiți de Teamnet International pentru a-și crește cifra de afaceri și a determina astfel Banca Mondială să îi acorde firmei un credit de 10 milioane de euro, arată procurorii DNA.

Inițial, surse judiciare au declarat pentru Mediafax că investigațiile se referă la perioda în care guvernul României a fost condus de Victor Ponta, au declarat Potrivit surselor citate, Sebastian Ghiță, deputat la acea vreme, ar fi cerut peste 50 milioane de euro de la firme IT pentru sine și alții, printre care persoane cu funcții de conducere în cadrul unor ministere, pentru atribuirea de contracte cu statul.

În același dosar este audiat la sediul DNA Ploiești Cristian Anastasescu, cumnatul lui Sebastian Ghiță. Acesta a ajuns la sediul parchetului cu câteva minute înainte de ora 12.00, fiind adus de polițiști pe baza unui mandat. Anastasescu are calitatea de suspect, au declarat surse judiciare pentru Mediafax.

La sediul DNA Ploiești a fost adus cu mandat și Bogdan Padiu, director Teamnet Group, care, potrivit surselor judiciare citate, este audiat în același dosar nou.

Sursele citate susțin că Teamnet Group era controlată de Sebastian Ghiță și firma a câștigat mai multe licitații de contracte executate pe bani publici.